- LEGEA INVATAMANTULUI SUPERIOR -

 

CAPITOLUL II. STATUTUL UNIVERSITĂŢILOR

 

Art. 9  (1) Universităţile sunt instituţii de invăţămant superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu conform reglementărilor legale.

(2) universităţile au patrimoniu propriu şi il gestionează conform legii;

(3) universităţile publice se infiinţează la iniţiativa şi cu resursele Guvernului;

(4) universităţile private se infiinţează la iniţiativa şi cu resursele unor persoane fizice, grup de persoane fizice, asociaţii sau fundaţii, numiţi in continuare fondatori. Fondatorii au dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile pe care le-au adus la fondarea universităţii. Bunurile mobile sau imobile dobandite după infiinţarea universităţii, din taxele de studii plătite de studenţi, sunt bunuri publice şi aparţin universităţii.

Art.10 (1) Autonomia universitară şi libertatea academică sunt garantate prin lege. Universităţile se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe ideologice, politice sau religioase.

(2) Autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să-şi autoreglementeze misiunea, strategia instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie, cu respectarea strictă a legislaţiei in vigoare.

(3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă in carta universităţii, aprobată de senatul universitar.

(4) Autonomia universitară se poate exercita doar cu condiţia asumării răspunderii publice.

Art.11 (1) Răspunderea publică obligă orice instituţie de invăţămant superior, publică sau privată:

a)   să respecte legislaţia in vigoare, carta proprie şi politicile naţionale in domeniul invăţămantului superior;

b)   să aplice procedurile de asigurare a calităţii;

c)   să respecte politicile de echitate şi etică universitară, cuprinse intr-un cod etic aprobat de senatul Universităţii;

d)   să asigure eficienţa managerială şi eficienţa cheltuirii banului public;

e)   să asigure transparenţa tuturor deciziilor şi activităţilor sale, conform legislaţiei in vigoare;

f)   să respecte libertatea academică a personalului didactic şi de cercetare, precum şi drepturile şi libertăţile studenţilor.

Art.13 (1) Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor universitare, dotărilor de orice fel şi cu orice destinaţie, folosite de instituţia de invăţămant superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indreptăţită să le utilizeze.

(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) spaţiile şi dotările aferente care aparţin Ministerului Sănătăţii şi ministerelor cu reţea sanitară proprie, in care se desfăşoară invăţămantul medical superior de stat, precum şi spaţiile care aparţin Ministerului Apărării, in care se desfăşoară invăţămant militar.

(3) Spaţiul universitar este inviolabil. Accesul in spaţiul universitar este permis numai in condiţiile stabilite prin lege sau prin carta universitară.

Art.14 (1) Comunitatea universitară este constituită din studenţi, personal didactic şi de cercetare, personal auxiliar şi tehnico-administrativ care are contract de muncă cu universitatea.

(2) Din comunitatea universitară fac parte şi persoane cărora li s-a conferit calitatea de membru al comunităţii universitare prin hotărare a senatului universitar.

(3) Membrii comunităţii universitare au drepturile şi indatoririle stabilite prin carta universitară şi reglementările legale in vigoare. 

Art.16 (1) Universităţile pot infiinţa, singure sau prin asociere, societăţi comerciale, fundaţii sau asociaţii, cu condiţia ca acestea să contribuie la creşterea performanţelor instituţiei şi să nu influenţeze negativ in niciun fel activităţile de cercetare, predare şi invăţare.

(2) Universităţile pot constitui consorţii universitare, inclusiv cu unităţile de cercetare-dezvoltare, in baza unui contract de parteneriat, conform legislaţiei in vigoare.

Art.17 (1) Universităţile adoptă un cod de etică universitară, un cod de asigurare a calităţii şi un cod al indatoririlor, drepturilor şi libertăţilor studenţilor. Acestea fac parte din carta universităţii.

(2) Rectorul universităţii are obligaţia să prezinte, la finalul fiecărui an, un raport privind starea universităţii. Raportul va fi publicat şi transmis tuturor părţilor interesate.

(3) Raportul anual al Rectorului este o componentă a răspunderii publice şi constituie o condiţie fundamentală pentru accesul la finanţările din bugetul public.

Art.18 Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării va prezenta anual Parlamentului un raport privind starea sistemului naţional de invăţămant superior şi strategia de dezvoltare a acestuia.

Copyright 2009-All Rights Reserved

 

"Munca fiecarui om este portretul sau!"Samuel Butler